broşat
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (broşa)
Etimologie: (broşa)
1. acțiunea de a broșa; broşare, legat.
2. coasere împreună a foilor și coperților moi ale unei cărți, broșuri et cetera.
3. (tehn.) prelucrarea unei piese metalice pentru a obține găuri străpunse sau suprafețe exterioare de o anumită formă.