Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. contaminer, lat. contaminare)
1. tr., refl. a transmite agenţi patogeni; a (se) infecta; a (se) molipsi.
2. tr. a polua prin radioactivitate, microorganisme etc.
3. (fig.) a influenţa, a înrâuri.
4. refl. (despre două limbi) a se încrucişa.
5. (despre două cuvinte) a se influenţa reciproc (schimbându-şi forma).
6. (despre elemente folclorice) a se întrepătrunde.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contamination, lat. contaminatio)
1. contaminare.
2. procedeu folosit de scriitorii latini constând în amestecarea subiectelor mai multor comedii greceşti pentru a alcătui una latinească.
3. (lingv.) încrucişare între două limbi.
4. modificare a formei unui cuvânt sau a unei construcţii gramaticale prin încrucişarea lor cu alte cuvinte ori construcţii asemănătoare ca sens.
5. influenţă reciprocă între elemente folclorice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. démotechnographie)
1. tehnică a descrierii fenomenelor folclorice.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. folkloriste)
1. specialist în folcloristică, știință care se ocupă cu studiul creației folclorice.
2. persoană care studiază folclorul, cercetător al tradiţiilor populare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. folkloristisch, /II/ germ. Folkloristik, rus. folkloristika)
1. adj. folcloric.
2. s. f. ştiinţă care se ocupă cu studiul creaţiei folclorice; folclor (2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. folk song)
1. gen de cântec cuprinzând atât cântecele folclorice, redate mai mult sau mai puţin modernizat, cât şi piese originale în aceeaşi manieră.