Dictionar

folosire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. folosi)

1. acțiunea de a (se) folosi și rezultatul ei; întrebuințare.
 
 
 

abține

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. s’abstenir, lat. abstinere)

1. refl. a se stăpâni, a se opri de la ceva; a se lipsi de folosirea unor lucruri; a nu se pronunța, a nu-și exprima punctul de vedere.
 

acribologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acribologie)

1. folosirea preciziei maxime în cercetarea științifică.
2. precizie în folosirea cuvintelor.
 

adrenoterapie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adrénothérapie)

1. (med.) folosirea terapeutică a adrenalinei; terapie cu adrenalină.
 

aerofitobionte

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. aérophytobiontes)

1. organisme vegetale aerobe.
2. organisme vegetale cu viața condiționată de folosirea oxigenului din aerul liber.
 

aeropiezotermoterapie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aéropiésothermothérapie)

1. (med.) folosirea terapeutică a aerului cald sub presiune.