Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. folosi)
1. acțiunea de a (se) folosi și rezultatul ei; întrebuințare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (refolosi)
1. acțiunea de a refolosi; reutilizare.
2. folosire din nou a unor materiale, obiecte etc. după o prelucrare prealabilă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abonnement)
1. convenţie prin care, în schimbul unei taxe, se obţin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicaţii; înscris prin care se certifică această convenţie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. s’abstenir, lat. abstinere)
1. refl. a se stăpâni, a se opri de la ceva; a se lipsi de folosirea unor lucruri; a nu se pronunţa, a nu-şi exprima punctul de vedere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acribologie)
1. folosirea preciziei maxime în cercetarea ştiinţifică.
2. precizie în folosirea cuvintelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adrénothérapie)
1. (med.) folosirea terapeutică a adrenalinei; terapie cu adrenalină.
Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. aérophytobiontes)
2. organisme vegetale cu viaţa condiţionată de folosirea oxigenului din aerul liber.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aéropiésothermothérapie)
1. (med.) folosirea terapeutică a aerului cald sub presiune.