Rezultate secundare (Fonetică):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accident, lat. accidens)
1. s. n. eveniment întâmplător şi neprevăzut, cu consecinţe dăunătoare.
2. ridicătură, adâncitură a unui teren.
3. însuşire a unui lucru, fenomen nelegată de esenţa lui.
4. ~ fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilaţia, epenteza, metateza).
5. s. m. alteraţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anaptyxe)
1. modificare fonetică constând în introducerea unei vocale între două consoane într-un cuvânt.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. assibilation)
1. (lingvistică) modificarea fonetică a unei consoane rezultând o sibilantă (consoană siflantă); asibilare.
2. (var.) (înv.) asibilațiune.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kimographe)
1. aparat pentru înregistrarea anumitor fenomene fiziologice.
2. aparat în fonetica experimentală pentru înregistrarea sunetelor vorbirii.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. délabialiser)
1. (fonetică) a face să devină nelabial; a suprima labializarea unui fonem.
2. (antonim) a labializa.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diacritique, gr. diakritikos)
1. semn ~ = semn grafic care modifică valoarea fonetică a unei litere.