Rezultate principale (Foraj.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. forage)
1. forare.
Rezultate secundare (Foraj.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (electro- + foraj)
1. foraj efectuat cu electrotrepanul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. perforage)
1. perforare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (trafora + -aj)
1. decupare de piese sau de figuri artistice dintr-o placă subţire de lemn, cu o pânză de ferăstrău foarte îngustă şi subţire; traforare.
3. piesă traforată.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. turboforage)
1. forare cu ajutorul turboforului.
2. metodă de forare care folosește o turbină pentru a antrena trepanul.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. cuvelage)
1. armare interioară a puțurilor exploatărilor miniere; căptușirea interiorului unui puț minier cu scânduri, grinzi sau zidărie.
2. introducerea unui tub metalic într-un puț artezian sau o gaură de foraj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. derrick)
1. şarpantă de metal care suportă aparatul de foraj al unui puţ petrolier; turla sondei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (electro- + foraj)
1. foraj efectuat cu electrotrepanul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. élévateur, germ. Elevator)
1. utilaj pentru transportul materialelor pe verticală la distanţe mici.
2. unealtă cu care se manevrează prăjinile de foraj, burlanele etc., exploatările petroliere.
3. (med.) instrument pentru îndepărtarea din ţesuturi a unor elemente dure.
Parte de vorbire: s.
Origine:
1. aparat înregistrator pentru stabilirea valorii şi a caracterului avansării garniturii de foraj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. forabilité)
1. însuşire a rocilor de a fi uşor dislocate prin foraj.