Parte de vorbire: s.
Origine: (artist + -ism)
1. fetişizare a mijloacelor de expresie, circumscriere a mijloacelor artistului doar la procedeele formale ale unei comunicări.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. colloquialism)
2. registru relevant al limbajului colocvial, utilizat în viața de zi cu zi, în conversații non-formale; cuvânt, expresie din limbajul colocvial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. combinatoire)
1. analiză ~ = capitol al algebrei care studiază aranjamentele, permutările şi combinările; logică ~ = orientare în logica matematică, care studiază noţiunile şi metodele fundamentale în construirea sistemelor şi calculelor logice formale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. contenutismo)
1. teorie estetică care acordă mare importanţă conţinutului operei.
2. preponderenţă a conţinutului într-o operă de artă faţă de mijloacele formale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. décadentisme)
1. denumire dată unor curente literar-artistice de la sfârşitul sec. XIX, caracterizate prin disoluţie a valorii, prin ruperea din contextul celorlalte valori.
2. mişcare literar-artistică europeană, caracterizată prin revolta împotriva rigidităţilor şcolii parnasiene, cultivarea brutală a inovaţiilor formale şi a senzaţiilor tari, prin rafinament stilistic ajuns la apogeu care se va dizolva în simbolism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. dialinguistics)
1. ramură a lingvisticii care studiază elementele care, aparent, pot fi sistematizate după criterii formale.