Rezultate principale (Formare):
Formare
Parte de vorbire: s.
Origine: (forma)
1. acțiunea de a (se) forma; formaj; formație; pregătire, instruire, educare.
2. confecționare și montare a unei forme de turnătorie.
3. procedeu de fabricare prin vulcanizare a matrițelor unor obiecte de cauciuc.
4. turnare și deshidratare a pastei fibroase pentru obținerea unei benzi sau foi de hârtie.
5. operația de a da unei piese de îmbrăcăminte sau de încălțăminte forma potrivită.
Rezultate secundare (Formare):
Biotransformare
Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + transformare)
Conformare
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (conforma)
1. acțiunea de a se conforma și rezultatul ei.
2. adaptare la noi condiții de viață, de muncă etc.
3. punere de acord cu o situație etc.
4. supunere la o dispoziție, lege, ordin etc.
Geneză; origine; formare
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR genèse; formation; origine; naissance
3. EN origin; formation; birth; genesis
4. DE Genese; Entstehung; Ursprung; Geburt; werden
5. RU возникновение; rенез; происхождение
6. HU származás; eredés, születés; keletkezés
Informare
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. informa)
1. acțiunea de a (se) informa și rezultatul ei.
2. informații sau evenimente care sunt aduse la cunoștința unei persoane, a unui public.
3. investigație pentru a stabili dovada unei infracțiuni, pentru a găsi făptașii etc.
Preformare
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. préformation)
1. operaţie de transformare a pieselor conice în pălării bărbăteşti cu calotă şi bor.
Reformare
Parte de vorbire: s.
Origine: (reforma)
2. transformare, prin procedee tehnice, termice sau catalitice, a hidrocarburilor nearomatice din produsele petroliere în hidrocarburi aromatice.
Aberaţie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. aberration, lat. aberratio)
1. abatere de la normal sau corect; (p. ext.) idee, noţiune, comportament; aberanţă; absurditate.
2. (biol.) abatere de la tipul normal al speciei.
3. ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.
4. (bot.) abatere importantă faţă de tip; formă rezultată pe cale de mutaţie.
5. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.
6. ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor.
7. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.
Acetoliză
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétolyse)
1. transformare chimică a celulozei, cu un amestec de acid sulfuric, acid acetic şi anhidridă acetică.
Acidamină
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acidamine)
1. corp chimic rezultat din transformarea treptată a albuminoidelor.
Acidogeneză
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acidogenèse)
1. proces de formare a unui acid.
Acreţie
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accrétion)
1. (astr.) fenomen fizic prin care un corp ceresc captează materia din spaţiul cosmic.
2. (tehn.) proces de aglomerare a unor elemente.
3. formarea de crustă oceanică, prin extensiunea crustei terestre.
Acronimie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acronymie)
1. procedeu de formare a cuvintelor prin abrevieri.