Dictionar

forma

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. former, lat. formare)

1. tr., refl. a (se) face, a lua ființă.
2. a (se) constitui, a (se) organiza.
3. a (se) educa, a (se) dezvolta; a crește.
4. tr. (despre elemente multiple) a alcătui, a compune; a reprezenta.
 
 
 
 

conforma

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. conformer, lat. conformare)

1. refl. a se pune de acord (cu), a se adapta (la).
2. a se supune unui ordin, unei legi etc.
 

contrareformă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contre-réforme)

1. mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei.
 
 

dezinforma

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. désinformer)

1. a informa greșit, în mod intenționat, tendențios; a induce în eroare.
 

abatiză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abattis)

1. (mil.) obstacol artificial format din copaci tăiați; baraj realizat din copaci culcați cu vârful spre inamic.
 

abcede

Parte de vorbire:  vb. intr.  
Etimologie: (fr. abcéder, lat. abscedere)

1. a (se) transforma în abces; a supura.
 
 
 
 

ablativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. ablativus, fr. ablatif)

1. care poate suferi ablațiuni (transformarea progresivă a unui material prin descompunere, fuziune, vaporizare, sublimare, eroziune).