Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fossile, lat. fossilis)
1. adj. (despre organisme, formații geologice etc.) conservat în straturile Pământului.
2. s. f. rest, urmă a unui animal sau a unei plante, aparținând unor epoci geologice anterioare, care s-au păstrat în depozitele sedimentare ale scoarței terestre.
3. (fig.; ir.) bătrân cu idei învechite.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. fossilis „scos din pământ, dezgropat”)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fossilifère)
1. (despre roci) care conţine fosile.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fossiliser)
1. a se transforma în fosilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fosiliza)
1. acţiunea de a se fosiliza; ansamblu de fenomene fizice şi chimice care conduc la conservarea resturilor şi a urmelor de organisme în straturile geologice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthodes)
1. pl. ordin de peşti fosili, cu schelet cartilaginos.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. aceratherium)
1. (paleontologie) gen de mamifere vertebrate, strămoș fosil al rinocerului; mamifer fosil asemănător cu rinocerul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. actaeonella)
1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentaţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinodon)
1. batracian placoderm carnivor fosil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinoptérygiens)
1. pl. subclasă de peşti fosili, osoşi, majoritatea peştilor actuali.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. africanthrope)
1. maimuţă antropoidă fosilă aparţinând perioadei glaciare din Africa orientală.