Parte de vorbire: s.
Origine: (după germ. Aerotaxis)
1. metodă de determinare a elementelor caracteristice ale arboreturilor prin observare directă sau cu ajutorul fotogramelor aeriene.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autocartographe)
1. aparat pentru planuri şi hărţi prin restituţia automată a fotogramelor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autographe)
1. aparat fotogrammetric, pentru măsurarea corpurilor cu ajutorul fotogramelor terestre.
2. aparat pentru înregistrarea imersiunii şi înclinării unei torpile în drumul către ţintă, a lansării unei mine sau a imersiunii unei drăgi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. photocartographie)
1. întocmirea de hărţi cu ajutorul fotogramelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. photogrammétrie)
1. ramură a topografiei care se ocupă cu ridicarea planurilor şi a hărţilor pe baza fotogramelor; fototopografie.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (engl. photogrammetrist)
1. specialist în fotogrammetrie, ramură a cartografiei care se ocupă cu ridicarea planurilor și a hărților cu ajutorul fotogramelor.