Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. broche)
1. bijuterie pe care femeile o poartă, prinsă într-un ac, la rochie etc.
2. unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare.
3. schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie.
4. tijă în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor.
5. unealtă folosită la maşina de broşat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capeline, it. cappellina)
1. coif de fier în evul mediu care acoperea şi ceafa, purtat de pedestraşi.
2. bandaj circular pentru imobilizarea fracturilor, ancorarea aparatelor şi protezelor chirurgicale.
3. pălărie de damă cu boruri foarte largi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circlage)
1. încercare.
2. procedeu chirurgical de reunire a fracturilor într-un inel.