Rezultate secundare (Frecării.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. érosion, lat. erosio)
1. roadere a solului, a rocilor sub acțiunea diferiților agenți externi.
2. (p. ext.) roadere, tocire, uzură.
3. uzură a conductelor sau a aparatelor metalice datorită frecării fluidelor de pereții acestora.
4. ulcerație ușoară, superficială a pielii sau a mucoaselor.
5. (fig.) degradare progresivă, uzură lentă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. garnir)
2. (mar.) a înfăşura, pentru protecţie, o parâmă în zona unde e supusă frecării.
3. refl. a se umple (de), a se îmbolnăvi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (autofrâna)
1. (despre mecanisme) care se frânează singur din cauza frecării suprafețelor de contact.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tribologie, engl. tribology)
1. ştiinţa şi tehnologia interacţiunii dintre două suprafeţe în contact în mişcare relativă; știința frecării.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. triboluminescent)
1. care prezintă triboluminescenţă.
2. se spune despre un corp care devine luminiscent datorită frecării, în urma unui șoc sau spargerii cristalelor (de ex. chinina).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tribométrie)
1. (fiz.) măsurare a intensităţii frecării dintre corpuri; măsurarea forțelor implicate în frecare.