acord

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înțelegere; b) în unanimitate.
3. înțelegere privitoare la relațiile de colaborare și de cooperare între state, partide politice, organizații.
4. formă de retribuție a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate.
6. concordanță în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puțin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.

asignare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. assignation)

1. repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații.

melocord

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mélocorde)

1. instrument electronic care emite sunete neobișnuite, prin modificarea frecvențelor după dorința interpretului.

pistonfon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pistonphone)

1. dispozitiv de etalonare a microfoanelor în domeniul frecvențelor joase.

undametru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ondomètre)

1. instrument de măsură a lungimilor de undă sau a frecvențelor oscilațiilor electromagnetice; ondometru, frecvențmetru.

woofer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. woofer)

1. difuzor special pentru redarea frecvențelor joase.