OK
X
abonat, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (vb. abona)
1.
beneficiar
al
unui
abonament.
2.
(fam.)
(cel)
care
frecventează
o
familie,
un
local
etc.
acord
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. accord, it. accordo)
1.
comunitate
de
vederi;
consens,
asentiment;
acceptare.
2.
a
cădea
de
~
=
a
se
învoi;
de
comun
~
=
a)
în
perfectă
înțelegere;
b)
în
unanimitate.
3.
înțelegere
privitoare
la
relațiile
de
colaborare
și
de
cooperare
între
state,
partide
politice,
organizații.
4.
formă
de
retribuție
a
muncii
prestate.
5.
~
global
=
formă
de
organizare
și
de
retribuire
a
muncii
prin
care
se
leagă
mărimea
veniturilor
personale
cu
cantitatea,
calitatea
și
importanța
muncii
prestate.
6.
concordanță
în
număr,
gen,
caz,
persoană
între
care
există
raporturi
sintactice.
7.
(fiz.)
egalitate
a
frecvențelor
de
oscilație
a
două
sau
mai
multe
aparate,
sisteme
etc.;
sintonie.
8.
(muz.)
reunire
a
cel
puțin
trei
sunete,
formând
o
armonie;
disciplină
care
studiază
legile
de
bază
ale
suprapunerii
sunetelor
muzicale.
amplituner
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. amplituner)
1.
aparat
de
înaltă
fidelitate
care
funcționează
simultan
ca
tuner
și
amplificator
de
audiofrecvențe.
antidominantă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (anti- + dominantă)
1.
valoare
care
corespunde
frecvenței
minime
într-o
repartiție
statistică.
armonic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. harmonique, lat. harmonicus, gr. harmonikos)
1.
bazat
pe
principiile
armoniei;
armonios.
2.
sunete
~ce
(și
s.
f.)
=
sunete
de
diferite
înălțimi,
a
căror
frecvență
reprezintă
un
multiplu
întreg
al
unei
frecvențe
fundamentale;
oscilație
~ă
=
oscilație
a
unei
mărimi
care
variază
periodic
după
anumite
legi;
(mat.)
diviziune
~ă
=
ansamblu
de
patru
puncte
coliniare,
din
care
două
împart
segmentul
celorlalte
două
în
același
raport.
asignare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. assignation)
1.
repartizare
a
frecvențelor
de
lucru
pentru
diferite
stații
de
radiocomunicații.