Dictionar

acantocarp, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthocarpe)

1. (despre plante) cu fructul acoperit de țepi.
 

adelfocarpie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adelphocarpie)

1. formare a fructului în urma adelfogamiei.
 

alocarpie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allocarpie)

1. formare a fructului prin polenizare încrucișată.
 

amfisarc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphisarque)

1. bacă indehiscentă multispermă, cu pericarpul consistent, fructul baobabului.
 

anacard

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anacarde)

1. fructul anacardierului.
2. (s. m.) anacardier.
 

arahidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arachide)

1. plantă leguminoasă tropicală, cu fructe comestibile, bogate în grăsimi: „alune de pământ”.
2. fructul însuși.