Dictionar

Frugivor, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. frugivore)

1. (animal) care se hrăneşte cu fructe; carpofag, fructivor.


Carpofag, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. carpophage)

1. (animal) care se hrănește cu fructe; frugivor.


Fructivor, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fructi- + -vor)

1. care se hrănește cu fructe; care mănâncă fructe; frugivor.


Gliride

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. gliridae)

1. familie de mamifere rozătoare frugivore: pârşul.


Gorilă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gorille, it. gorila, germ. Gorilla, /2/ amer. gorilla)

1. cea mai mare maimuţă antropoidă frugivoră şi sălbatică, în pădurile Africii ecuatoriale.

2. bodyguard.


Muscardinide

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. muscardinidés)

1. familie de rozătoare, frugivore, cu coadă lungă şi stufoasă: pârşul.