Rezultate secundare (Fundamentelor):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. axiomatique)
1. adj. întemeiat pe o axiomă, cu caracter de axiomă.
2. metodă ~ă = metodă ştiinţifică de expunere care, pornind de la axiome, deduce noi propoziţii (teoreme).
3. s. f. disciplină care studiază înlănţuirea coerentă a axiomelor, în scopul asigurării corectitudinii fundamentelor matematicii şi a utilizării corecte a deducţiei în ştiinţe; timologie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inauthentique)
1. care nu este autentic, care nu poate fi de încredere; cu exactitudinea, veritatea sau originea contestabilă; neautentic.
2. (filosofie) care nu corespunde fundamentelor autentice, veridice și esențiale ale existenței.