Dictionar

bisulfură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bisulfure)

1. sulfură a cărei moleculă conţine doi atomi de sulf.


coafură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coiffure)

1. pieptănătură, ondulare a părului la femei.


coifură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coiffure)

1. denumire generică pentru bonetă, caschetă, cască etc.


desulfura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. désulfurer)

1. a îndepărta sulful sau compuşii lui din gaze, topituri metalice sau alte materiale.


fosfură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphure)

1. combinaţie a fosforului cu un alt element.


furaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fourrage)

1. produs de origine vegetală, animală sau minerală, hrană pentru vite; nutreţ.

2. alimentaţie pentru peştii de acvariu şi de crescătorie.


afro

Parte de vorbire:  adj. inv.  
Etimologie: (engl., fr. afro)

1. (despre coafură) cu părul foarte încreţit.

2. tunsoare emblematică Black Power.


agrozootehnie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrozootechnie)

1. tehnică a cultivării plantelor furajere şi a creşterii animalelor; agrozootehnică.


alabandină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alabandine)

1. sulfură naturală de mangan, negricioasă, cu luciu metalic.


argentit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. argentite, germ. Argentit)

1. (geol.) minereu constând din sulfură naturală de argint care cristalizează în sistemul cubic în cristale cenușii; argirit.

2. (min.) argiroză.


argirit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. argyrite)

1. (mineralogie) sulfură naturală de argint cristalizată; argentit.


argiroză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. argyrose)

1. sulfură naturală de argint; argentit.

2. argirie.