Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR fourragère
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fourrager)
1. (despre plante, seminţe, produse sau reziduuri industriale) întrebuinţat ca furaj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrozootechnie)
1. tehnică a cultivării plantelor furajere şi a creşterii animalelor; agrozootehnică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. briquette)
1. produs obţinut prin presarea unui material granular (cărbune, minereu), peşte îngheţat etc.
2. produs furajer prin comprimarea în maşini speciale a mai multor nutreţuri tocate şi amestecate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (concentra)
1. care are concentraţie mare.
2. furaje ~e = nutreţuri de origine vegetală sau animală cu valoare nutritivă ridicată.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (din fr. convoyeur, rus. konveier; engl. conveyer)
1. transportor cu unul sau mai multe elemente flexibile de tracţiune; bandă rulantă.
2. ~ verde = sistem de organizare a bazei furajere prin care se asigură producerea nutreţurilor verzi în mod continuu.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fourrager)
1. a tăia şi a conserva nutreţul; a prepara furaje.
2. a hrăni animalele cu furaje.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fourrager)
1. (despre plante, seminţe, produse sau reziduuri industriale) întrebuinţat ca furaj.