Dictionar

bisulfură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bisulfure)

1. sulfură a cărei moleculă conține doi atomi de sulf.
 

coafură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coiffure)

1. pieptănătură, ondulare a părului la femei.
 

coifură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coiffure)

1. denumire generică pentru bonetă, caschetă, cască etc.
 

desulfura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. désulfurer)

1. a îndepărta sulful sau compușii lui din gaze, topituri metalice sau alte materiale.
 

fosfură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphure)

1. combinație a fosforului cu un alt element.
 

furaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fourrage)

1. produs de origine vegetală, animală sau minerală, hrană pentru vite; nutreț.
2. alimentație pentru peștii de acvariu și de crescătorie.
 

afro

Parte de vorbire:  adj. inv.  
Etimologie: (engl., fr. afro)

1. (despre coafură) cu părul foarte încrețit.
2. tunsoare emblematică Black Power.
 

agrozootehnie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrozootechnie)

1. tehnică a cultivării plantelor furajere și a creșterii animalelor; agrozootehnică.
 

alabandină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alabandine)

1. sulfură naturală de mangan, negricioasă, cu luciu metalic.
 

argentit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. argentite, germ. Argentit)

1. (geol.) minereu constând din sulfură naturală de argint care cristalizează în sistemul cubic în cristale cenușii; argirit.
2. (min.) argiroză.
 

argirit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. argyrite)

1. (mineralogie) sulfură naturală de argint cristalizată; argentit.
 

argiroză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. argyrose)

1. sulfură naturală de argint; argentit.
2. argirie.