Rezultate secundare (Fuzionare):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cytogamie)
1. proces de fuzionare citoplasmatică a ganeţilor în cadrul procesului de fecundaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (conjuga)
1. acţiunea de a (se) conjuga.
3. fiecare dintre categoriile în care se împart verbele după terminaţia infinitivului.
5. mod de înmulţire sexuală în care prin fuzionarea a doi gameţi rezultă zigotul.
6. împerechere a cromozomilor în cursul meiozei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. cross)
1. (biol.) proces de fuzionare a materialului genetic adus de cei doi gameţi.
2. (tenis) lovitură în diagonală, mingea trimiţându-se pe partea dreaptă a adversarului, cât mai spre colţul terenului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dicaryophase)
1. conjugare a perechilor de nuclee haploide, fără fuzionare, la reproducerea unor ascomicete.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. endogamie)
1. obicei la unele populaţii primitive de a se contracta căsătoriile numai între membrii aceluiaşi trib.
2. (biol.) fuzionare a celor doi gameţi în interiorul organismului matern.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exogamie)
1. obicei în cadrul ginţii matriarhale de a nu îngădui căsătoria decât cu indivizi aparţinând altui trib sau clan.
2. (biol.) împerechere de indivizi neînrudiţi.
3. fuzionare a gameţilor în afara organismului.