Dictionar

ganglioplegic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ganglioplégique)

1. (medicament) care împiedică temporar transmiterea influxului nervos prin ganglionii vegetativi; neuroplegic.
 

limfoid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. lymphoïde)

1. (anatomie) referitor la limfă, limfocite, ganglioni limfatici sau, în general, sistemul limfatic.
2. care seamănă cu limfa sau cu ganglionii limfatici.
3. (biologie) țesut ~ = țesut în care se formează limfocitele.
4. (biologie) organ ~ = organ bogat în țesuturi ~e.
5. (biologie celulară) celulă ~ă = celulă a țesutului ~, care are rol imunitar.
 

reticulom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. réticulome)

1. proliferare tumorală benignă a celulelor reticulare din ganglionii limfatici.
 

tularemie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. tularémie; din Tulare, numele unui comitat din California)

1. boală infecțioasă la iepure și transmisibilă omului, datorată unui microb specific care afectează ganglionii limfatici periferici, manifestându-se prin febră, frisoane, vomă.
 

zona

Parte de vorbire:  s.f. art.  
Etimologie: (fr. zona, cf. gr. zone – centură)

1. sindrom caracterizat prin erupții de vezicule herpetice, localizate pe o singură parte a corpului și dispuse pe traiectul unui nerv.
2. ~ Zoster = boală infecțioasă virotică, localizată în ganglionii spinali și caracterizată prin dureri și erupții eritemato-veziculare pe traiectul nervilor senzoriali.