Dictionar

Gasteropode

Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. gastéropodes, gastropodes)

1. (zool.) clasă de moluşte cu corpul adăpostit într-o cochilie şi care se mişcă cu ajutorul unui picior în formă de disc muscular; melci.

2. (și la sg.) animal care face parte din această clasă.

3. (var.) gastropode.


Acteonela

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. actaeonella)

1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentaţii.


Apex

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. apex)

1. creştet, vârf.

2. punct de pe sfera cerească spre care se deplasează Soarele.

3. extremitatea posterioară a cochiliei gasteropodelor.

4. bonetă a flaminilor, la romani.

5. mitra vechilor regi şi satrapi perşi.


Cerithium

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. cerithium)

1. moluscă gasteropodă din mările calde cu cochilia mică, alungită, în spirală, cu striaţii.


Columelă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. columelle, lat. columella)

1. coloană funerară mică.

2. ~ carstică = stâlp mic de calcar în mijlocul unei marmite (2).

3. organ animal sau vegetal în formă de coloană.

4. coloană spiralată, axa după care este răsucită cochilia moluştelor gasteropode.

5. axa conică a melcului urechii interne.


Gastropode

Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. gastropodes)

1. (zool.) clasă de moluște cu corpul, de cele mai multe ori asimetric, adăpostit într-o cochilie conică sau spiralată dintr-o singură bucată, cu un picior ventral folosit pentru târât, un cap bine diferențiat, prevăzut cu tentacule și ochi; melci.

2. (și la sg.) animal care face parte din această clasă.

3. (var.) gasteropode.


Haliotis

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. haliotis)

1. moluscă gasteropodă marină, având cochilia plată, cu interiorul sidefiu.