Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU nemzetségi
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR bigénérique
4. DE bigenerisch
5. RU двуродовой
6. HU bigenerikus, két különböző nemzetségből származó (hibrid)
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT congener; congenericus; congenerus
2. FR congénérique
3. EN congeneric
5. RU однородный
6. HU azonos nemzetségű, rokoni
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. générique)
1. care aparţine unui gen, unei categorii.
2. care cuprinde cazurile asemănătoare.
3. s.n. parte a unui film sau a unei emisiuni de televiziune care prezintă numele actorilor şi ale realizatorilor.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR intergénérique
3. EN intergeneric
4. DE intergenerisch
5. RU межродовой
6. HU intergenerikus
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prégénérique)
1. cadru de film care precedă genericul.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. additif, lat. additivus „care se adaugă la”)
1. I. care este adăugat, care se adaugă, care se adiționează, care completează.
2. (mat.) referitor la operația de adunare; care provine dintr-o adunare.
3. (fizică) (despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric.
4. II. lucru adăugat, completare, supliment.
5. (industrie) constituent secundar, substanță care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăți.
6. (industria alimentară) produs destinat să modifice gustul sau parfumul, să prelungească conservarea.
7. (petrochimie) denumire generică pentru diferitele produse care sunt încorporate în benzină pentru a o face mai puțin detonantă; în uleiuri pentru a le îmbunătăți calitățile de lubrifiere, rezistența la oxidare, punctul de îngheț sau indicele de vâscozitate; în bitumuri pentru emulsionare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Affekt, lat. affectus)
1. reacţie emoţională intensă şi de scurtă durată.
2. denumire generică pentru stările sau reacţiile afective.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affinité, lat. affinitas)
1. potrivire, asemănare, apropiere.
2. proprietate a substanţelor de a se combina între ele.
3. (bot.) înrudire, apropiere generică.
4. (jur.) înrudire prin alianţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affixe, lat. affixus)
1. nume generic pentru prefixe, sufixe şi infixe, care se adaugă rădăcinii cuvintelor pentru a le modifica sensul, funcţia, rolul; orice instrument gramatical având un asemenea rol.
2. (mat.) punct, număr complex într-un sistem de coordonate rectangulare.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. agrumes)
1. termen generic care denumește fructele citrice; hesperide.
2. denumire colectivă pentru portocale, lămâi, mandarine, grepfruturi etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Allergose)
1. denumire generică pentru bolile alergice.