Rezultate secundare (Generos,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. généreux, lat. generosus)
1. mărinimos, darnic; rodnic, fertil; dezinteresat.
2. însufleţit de idei sau de sentimente alese, nobile.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. charitable)
1. care dă dovadă de caritate; care ajută, care dă de bunăvoie; milos, generos.
2. care este inspirat de caritate față de aproapele său; care își are izvorul în caritate; caritativ.
3. (antonime) egoist, inuman, neomenos, nemilos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. kavaler, it. cavaliere, fr. cavalier)
1. membru al ordinului ecvestru din vechea Romă, din cetăţenii bogaţi.
2. nobil feudal admis într-un ordin militar în cadrul unei ceremonii speciale; (astăzi) membru al unui ordin militar religios.
3. membru al unui ordin onorific; posesor al unor decoraţii.
4. ~ de industrie = îmbogăţit în urma speculaţiilor; şarlatan, escroc.
5. om generos, nobil, plin de abnegaţie; om cu purtări alese.
6. bărbat care însoţeşte o femeie în societate.
7. bărbat necăsătorit; holtei, burlac.
8. ~ de onoare = tânăr necăsătorit care-i însoţeşte pe miri la cununie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. coulant)
1. cu care te poți înțelege ușor; indulgent, ușor acomodabil.
2. care dovedește amabilitate, dărnicie; generos, mărinimos.
3. (despre stil) ușor și natural; fluid, curgător.
4. (antonime) intransigent, exigent, rigid.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cupide, lat. cupidus)
1. care este condus de o dorință violentă și nemoderată de a poseda (ceva); lacom.
2. apucător, avid de câștig; hrăpăreţ.
3. (antonime) generos, dezinteresat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. galant, it. galante)
1. curtenitor, politicos cu femeile; (p. ext.) manierat, delicat, amabil.
2. literatură ~ă = literatură care cultivă cu precădere intriga amoroasă; aventură ~ă = aventură amoroasă.
3. darnic, generos, mărinimos.
4. stil ~ = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian, înclinat spre efecte facile.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. galant homme)