aromorfoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aromorphose)

1. (biol.) complex de modificări morfologice cu rol preponderent în procesul evoluției filogenetice.

ciclomorfoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. cyclomorphosis)

1. totalitatea modificărilor morfologice pe care le suferă un organism în cursul dezvoltării sale ontogenetice.
2. schimbări sezoniere.

cod 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. code)

1. act normativ cuprinzând normele juridice dintr-o anumită ramură a dreptului
2. (fig.) ansamblu de norme privind comportarea normală.
3. sistem de semne (simboluri) folosit în reprezentarea și transmiterea informațiilor sau a mesajelor.
4. ~ poștal = indicativ prin cifre sau litere, corespunzător fiecărei localități, care facilitează cartarea corespondenței.
5. ~ genetic = reprezentare biochimică a informației genetice; ~ de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor reprezentând parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor.

dihibridism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dihybridisme)

1. (biol.) încrucișare între două organisme părinte care diferă prin două caractere genetice; dihibridare.

eugenie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. eugénie)

1. ramură a geneticii aplicative care studiază posibilitățile de apărare și de ameliorare a zestrei genetice a speciei umane; eugenism (1), eugenetică.

fenogenetică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phénogénétique)

1. ramură a geneticii care studiază caracterele ereditare în cursul dezvoltării ontogenetice a organismului.