Parte de vorbire: s.
Origine: (arheo- + /geo/fizică)
1. ştiinţă care preconizează pentru cercetările arheologice folosirea metodelor şi aparatelor de care face uz geofizica.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cosmophysique)
1. ştiinţă de graniţă cu elemente din cosmologie şi geofizică.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. géophysique)
1. adj. referitor la geofizică.
2. s. f. ştiinţă care studiază structura şi proprietăţile fizice ale globului terestru.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. géophysicien)
1. specialist în geofizică, știință care studiază fizica globului terestru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. géothermométrie)
1. metodă geofizică de prospecţiune bazată pe determinarea variaţiei temperaturii solului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. magnétométrie)
1. măsurarea variaţiilor mărimilor magnetice.
2. ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru.
3. metodă geofizică de prospecţiune a subsolurilor bogate în elemente sau minerale magnetice.