Dictionar

geograficește

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (geografic + -ește)

1. din punct de vedere geografic, conform principiilor geografiei.
2. (var.) (înv.) gheograficește.
 

alohton, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allochtone)

1. (despre roci) care a suferit deplasări față de locul inițial de formare.
2. (despre specii, populații) originar din alte regiuni geografice.
 

antropogeografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthropogéographie)

1. ramură a geografiei care studiază aspectele geografice ale așezărilor umane, ale politicii, culturii, civilizației etc.; geografie umană.
 

astrometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astrométrie)

1. ramură a astronomiei, tehnica determinării poziției aștrilor pe bolta cerească, a coordonatelor geografice ale locului, a orei exacte etc.
 

biogeograf, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. biogéographe)

1. specialist în biogeografie, studiul distribuției geografice a speciilor vii.
 

dendrariu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (rus. dendrarii, cf. grec. δένδρον dendron „copac”)

1. parc în care sunt prezentate colecții de plante vii în condiții naturale sau de seră; parc dendrologic.
2. plantație arboricolă în care se păstrează unele specii indigene sau se aclimatizează speciile provenite din diverse zone fitogeografice ale globului; arboretum.
 

geostrategie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. géostratégie)

1. studiu al influenței datelor geografice asupra strategiei statelor.