Rezultate principale (Geometrie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. géométrie)
1. ramură a matematicii care studiază formele și proprietățile figurilor spațiale.
2. ~ descriptivă = ramură a geometriei care se ocupă cu reprezentarea corpurilor din spațiu prin figuri plane.
3. structură geometrică a unui sistem tehnic.
4. (arte) aranjament, compoziție.
Rezultate secundare (Geometrie):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. analytique, lat. analythicus)
2. chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanţelor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie ~ă = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice şi conceptuale ale cunoaşterii.
3. care utilizează calculul algebric şi infinitezimal.
4. geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază proprietăţile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apsidal)
2. (mat.; despre suprafeţe) care derivă dintr-o altă suprafaţă, după o lege a geometriei particulare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. art, lat. ars, artis)
1. formă a activităţii umane care oglindeşte realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparţin acestei forme.
2. operă de ~ = operă rezultată din activitatea artistică creatoare.
3. ~e liberale = denumire dată în învăţământul medieval gramaticii, retoricii, dialecticii (trivium), aritmeticii, geometriei, astronomiei şi teoriei muzicii (quadrivium).
4. îndemânare deosebită, pricepere, măiestrie, abilitate.
5. ~ militară = parte a ştiinţei militare care studiază teoria şi practica pregătirii şi ducerii acţiunilor de luptă şi a războiului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Axialität)
2. (geometrie euclidiană) măsură a cât de multă simetrie axială are o formă.
3. (arhitectură) utilizarea axei arhitecturale în procesul de organizare a spațiului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (bi- + dimensional)
1. (geometrie) referitor la cele două dimensiuni ale planului geometric.
2. care are două dimensiuni.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. computational)
1. referitor la computaţie, care procedează prin computaţie.
2. geometrie ~ă = domeniu interdisciplinar care cuprinde reprezentarea pe calculator, introducerea, ieşirea şi analiza datelor geometrice, entităţi geometrice de bază; grafică ~ă = ansamblu de metode şi tehnici de conversie a informaţiei numerice în imagini grafice cu ajutorul calculatorului şi al periferiei grafice; modalitatea de adaptare a relaţiei om-maşină la nevoile specifice omului.