Dictionar

askari

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. askari)

1. soldat indigen din vechile trupe germane și italiene.
 

comandatură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kommandatur)

1. comandament (al trupelor germane de ocupație).
 

espadon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. espadon)

1. sabie mare și lată a infanteriei germane și elvețiene, cu garda în formă de cruce și cu mânerul lung, mânuită cu amândouă mâinile.
2. pește al cărui maxilar superior se prelungește în formă de sabie; pește-spadă.
 

franc 3, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. franc, franque)

1. s. m. (locuitor) dintr-o uniune de triburi germane, care trăiau în sec. III, pe cursul inferior al Rinului.
2. (s. f.) limbă germanică vorbită la început de franci, cuceritorii Galiei.
 

germanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. germanisme)

1. cuvânt, expresie proprii limbii germane; cuvânt de origine germană pătruns într-o altă limbă și neintegrat de aceasta.
2. germanitate.
 

germaniza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. germaniser)

1. a impune, a adopta limba, obiceiurile etc. germane.