Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allemande)
1. vechi dans de origine germană, iniţial vesel, vioi, ulterior moderat, grav; melodia corespunzătoare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. dur, lat. durum)
1. (muz.) denumirea germană pentru major.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Feldwebel)
1. plutonier în armata germană.
2. (var.) feldwebel, feldwebăl.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Fraktur)
1. (poligr.) literă germană cu caracter gotic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. germanisme)
1. cuvânt, expresie proprii limbii germane; cuvânt de origine germană pătruns într-o altă limbă şi neintegrat de aceasta.
2. germanitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. germanophobie)
1. ură faţă de germani, de ceea ce este de provenienţă germană.