Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. game)
1. (sport) etapă de joc care constituie o subdiviziune a setului în cadrul unei partide de tenis.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. game average)
1. raportul între ghemurile câştigate de cei doi jucători într-o partidă de tenis.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. as)
1. monedă romană, la origine din bronz.
2. carte de joc pe care este însemnat un singur punct, având valoarea cea mai mare.
3. (fam.) persoană care stăpâneşte foarte bine cunoştinţele dintr-un domeniu, care se distinge în mod special într-o meserie.
4. (tenis de câmp) ghemul (punctul) marcat direct din lovitura de serviciu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. break)
1. comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp.
2. (tenis) ghem câştigat de un jucător pe serviciul adversarului.
3. (jaz) improvizaţie melodică sau ritmică la finele unei fraze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic şi cântă numai solistul.
4. dans acrobatic bazat pe mişcări sacadate, având puncte comune cu gimnastica acrobatică şi cu pantomina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. briseur)
1. cilindru cu garnitură de sârmă de ferăstrău, adaptat la toba mare a cardelor din filatură, servind pentru destrămarea ghemotoacelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. cumulus)
1. formaţie de nori groşi de culoare albă, cu aspect de ghemotoace de vată izolate, al căror contur se modifică neîncetat şi care vara prevestesc timpul frumos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. game average)
1. raportul între ghemurile câştigate de cei doi jucători într-o partidă de tenis.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. glomérule)
1. organ format dintr-un vas de sânge sau țesut limfoid cu aspect de ghem.
3. bulgăr mic de pământ de diferite forme și mărimi.
4. inflorescență globulară constituită din flori inserate pe un peduncul foarte mic.
5. fruct compus provenind dintr-o astfel de inflorescență.