fonoghid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phonoguide)

1. mic aparat sonor portativ pus la dispoziția vizitatorilor unei expoziții, care conține o descriere a sălilor acesteia.

ghid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. guide)

1. persoană care conduce și îndrumează un grup de turiști, de vizitatori ai unui muzeu etc.; cicerone.
2. s. n. broșură, carte care conține informații cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat.
3. ~ de unde = mediu în care are loc propagarea ghidată a undelor electromagnetice.

ghida

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. guider)

1. tr., refl. a (se) călăuzi; a (se) conduce, a (se) orienta.
2. tr. a imprima o anumită mișcare unei piese, unui mecanism etc. cu ajutorul ghidajului (1).

ghidaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. guidage)

1. dispozitiv mecanic care obligă o piesă mobilă să se deplaseze după o anumită direcție.
2. conducerea și darea explicațiilor necesare de către o persoană competentă într-un muzeu, într-o expoziție etc.

ghidon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. guidon)

1. bară transversală cu mânere, fixată de furca unei biciclete, motociclete etc., care comandă roata din față.
2. (mar.) pavilion de saulă, în formă de dreptunghi, care arată clubul de care aparține o ambarcație sportivă sau campania de navigație a unei nave comerciale.

ghidropă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. guiderope)

1. frânghie lungă legată de nacela unui balon și lăsată să atârne pe sol pentru a menține înălțimea.

baedeker

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Baedeker)

1. ghid al unui oraș, al unei țări, pentru uzul turiștilor.

booster

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. booster)

1. motor cu abur auxiliar care antrenează roțile libere purtătoare ale unor locomotive cu abur pentru mărirea forței de tracțiune.
2. (electr., telec.) generator auxiliar pentru sporirea tensiunii; survoltor.
3. fuzee cu mare putere de propulsie și de scurtă durată, pentru lansarea proiectilelor teleghidate; rachetă auxiliară.
4. (med.) nouă doză de vaccin administrată pentru a întări răspunsul imunitar; rapel.

busolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. boussole)

1. instrument dintr-un ac magnetic și un cadran gradat, cu care se determină nordul geomagnetic.
2. a-și pierde ~a = a se zăpăci.
3. (fig.) călăuză, conducător, ghid.

cicerone

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cicerone, fr. cicérone)

1. călăuză, ghid care însoțește vizitatorii unui oraș, ai unui muzeu etc.

consilier, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. conseiller)

1. persoană care dă opinii și recomandări; sfătuitor, sfetnic.
2. persoană a cărei funcție este de a ghida sau asista altă persoană în anumite domenii.
3. specialist care rezolvă problemele deosebite dintr-un anumit domeniu.
4. titlu al unor funcționari din înaltele instanțe de judecată sau de verificare.
5. membru al unui consiliu.

cornetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cornette)

1. (mar.) pavilion (2) asemănător unui ghidon, al unui comandant de escadră.