Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acanthophore)
1. (despre plante) care poartă ghimpi; acantifer.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. échin/o/-, echini-, cf. lat. echinus, gr. ekhinos)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. érinacé, lat. erinaceus)
1. cu ghimpi, asemănător cu un arici.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spinescent)
1. acoperit cu spini, cu ghimpi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spinifère)
1. prevăzut cu ghimpi; ghimpos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oursin)
1. mic animal marin, cu carapace calcaroasă şi acoperit cu ghimpi mobili, ale cărui glande reproducătoare sunt comestibile.