Rezultate secundare (Gospodar;):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. administrer, lat. administrare)
1. a conduce, a gospodări (o întreprindere).
2. a da un medicament unui bolnav.
4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. administratif, lat. administrativus)
1. I. care aparține administrației, privitor la administrație.
2. care face parte dintr-o administrație publică sau privată; care privește personalul administrației.
3. care emană de la un organ de administraţie.
4. pe cale ~ă = prin organele de administrație.
5. aparat ~ = totalitatea serviciilor și a personalului dintr-o instituție, dintr-un stat.
6. drept ~ = ansamblu de norme care reglementează funcționarea administrației publice.
7. II. instituţie de administraţie; serviciu însărcinat cu administrarea unei companii et cetera; gospodărie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. bricoler)
1. a practica tot felul de meserii.
2. a face treburi mărunte cu caracter meşteşugăresc (în gospodărie).
4. a aranja, a modela în scop de înşelăciune.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (germ. Chemikalien)
1. substanțe chimice produse industrial sau în laborator (și folosite în gospodărie); (fam.) produse chimice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. convers, lat. conversus)
1. (despre călugări) folosit la treburile gospodăreşti (în mănăstire).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déjection, lat. deiectio)
1. evacuare a excreţiilor din corp; materia evacuată.
2. scurgeri provenite din industrii, din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurg.
3. con de ~ = grămadă de pietriş, de nisip etc. care se depune în regiunea inferioară a unui torent, având forma unei jumătăţi de con turtit; agestru.
4. (pl.) materii pe care le aruncă vulcanii.