gradat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (grada)

1. exprimat în grade.
2. care are o gradaţie; care are marcate gradele, unităţile de măsură.
3. treptat, progresiv, succesiv.
4. (şi s. m.) (militar) care are un grad superior celui de soldat şi inferior ofiţerului.

gradaţie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gradation, lat. gradatio)

1. creștere sau descreștere graduală, pe grade.
2. fiecare dintre semnele de pe scara gradată a unui aparat, instrument de măsurat etc.; diviziune; totalitatea acestor diviziuni.
3. figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă (climax) sau descendentă (anticlimax), de la o idee la alta.
4. (pict.) trecere ușoară de la un ton la altul, de la o nuanță la alta etc.
5. grad de vechime în serviciu, care aduce cu sine creșterea retribuției.
6. sumă cu care, după anumite state de serviciu, se mărește retribuția.

alidadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alidade)

1. dispozitiv, riglă gradată ataşată unui instrument goniometric, pentru măsurarea unghiurilor.
2. parte mobilă a unui teodolit.

amplificare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amplifica)

1. acţiunea de a amplifica; amplificaţie.
2. înlănţuire de figuri de stil prin care se reiau elementele unei descrieri pentru a se reda gradat şi viu imaginea.

anticlimax

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anticlimax)

1. parte dintr-o propoziție a cărei gradație este descendentă.
2. opoziţie într-un context a două gradaţii, ascendentă şi descendentă.
3. (antonim) climax.

axiometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. axiomètre)

1. aparat dintr-un sector de cerc gradat, montat la timona unei nave, care indică unghiul de cârmă.

azotemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. azotémie)

1. prezenţa în sânge a produşilor azotaţi degradaţi.

badlands

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. badlands)

1. teren argilos degradat de ape torenţiale, cu văi lipsite de vegetaţie, din regiunile (semi)aride.