Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. accélérographe)
1. aparat care măsoară accelerația unei mișcări și o înregistrează grafic; accelerometru înregistrator.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. actinographe)
1. actinometru înregistrator folosit pentru a măsura efectul radiațiilor asupra materiei vii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actographe)
1. aparat pentru măsurarea automată a activităţii ritmice comportamentale a animalelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérocartographe)
1. aparat automat folosit în aerocartografie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. áerographe)
1. pulverizator cu care se stropesc culori lichide peste un desen, o zugrăveală etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerometeorograph)
1. aparat meteorologic pe aeronave pentru înregistrarea variaţiilor presiunii, temperaturii şi umidităţii aerului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.
3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abcédographie)
1. (med.) radiografie a unui abces după puncţie, evacuare sau injecţie cu aer.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. accélérographe)
1. aparat care măsoară accelerația unei mișcări și o înregistrează grafic; accelerometru înregistrator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accélérogramme)
1. diagramă obţinută la accelerograf.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accent, lat. accentus)
1. intonaţie specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensităţii vocii.
2. semn grafic care indică această intonaţie.
3. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord.
4. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect.
5. inflexiune afectivă a vocii.
7. a pune ~ul (pe) = a sublinia, a scoate în relief.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accentuation)
1. acțiunea de a (se) accentua; accentuare, (înv.) accentuațiune.
2. maniera de plasare a semnelor grafice numite accente.
3. actul de a sublinia ceva, de a a scoate în evidență.