artă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. art, lat. ars, artis)

1. formă a activității umane care oglindește realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparțin acestei forme.
2. operă de ~ = operă rezultată din activitatea artistică creatoare.
3. ~e liberale = denumire dată în învățământul medieval gramaticii, retoricii, dialecticii (trivium), aritmeticii, geometriei, astronomiei și teoriei muzicii (quadrivium).
4. îndemânare deosebită, pricepere, măiestrie, abilitate.
5. ~ militară = parte a științei militare care studiază teoria și practica pregătirii și ducerii acțiunilor de luptă și a războiului.

extragramatical, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. extragrammatical)

1. din afara gramaticii.
2. care se referă la elemente sau structuri care nu fac parte din cadrul gramatical standard al unei limbi.

gramatistică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. grammatistica)

1. învățământul gramaticii elementare; predarea primelor elemente ale gramaticii.

morfologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. morphologie)

1. știință care studiază forma și structura organismelor animale și vegetale.
2. ~a artei = studiu analitic al formei, al structurii unei opere de artă; ~ terestră = geomorfologie; ~a solului = ramură a științei solului care studiază constituția profilurilor de sol.
3. parte a structurii gramaticale a unei limbi cuprinzând regulile de modificare a formei cuvintelor; parte a gramaticii care studiază aceste reguli.
4. formă, structură; aspect general.

punctuație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. ponctuation)

1. sistem de semne grafice cu ajutorul cărora se despart frazele între ele și părțile constitutive ale frazei; parte a gramaticii care cuprinde regulile de folosire a acestor semne; felul de a le folosi.

sintaxă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. syntaxe, lat., gr. syntaxis)

1. parte a gramaticii care studiază regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze.
2. ~ poetică = ansamblu de procedee stilistice care, folosind topica propoziției și a frazei, sporesc expresivitatea limbii literare.