Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. granulation)
1. mic corpuscul pentru anumite celule.
2. mică tumoare rotundă pe suprafaţa membranelor seroase şi mucoase în anumite afecţiuni.
3. structură a unui material granular, exprimată în procente de greutate.
4. nodozitate mică (de origine tuberculoasă).
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT granulatio
2. FR granulation
3. EN granulation
5. RU зернистость
6. HU szemcsésedés, granulálás, szemcsézés
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Atomal, n. com.)
1. revelator fotografic pentru granulaţie foarte fină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chromatine)
1. granulaţie colorabilă, de natură proteică, din nucleul celular, care intră în compunerea cromozomului.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. granulo-, cf. lat. granulam „grăuncior”)
1. „grăuncior, granulă, granulație”.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. lucula)
1. granulaţie strălucitoare, ovală, pe suprafaţa fotosferei, formată din nori.
2. nume dat punctelor strălucitoare, alungite, care pot fi văzute pe toată suprafața soarelui.
Parte de vorbire: s.
Origine: (normaliza)
1. acţiunea de a (se) normaliza.
2. tratament termic aplicat pieselor de oţel spre a obţine o structură normală, cu granulaţie fină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. préfiltre)
1. filtru cu strat filtrant de nisip cu granulaţie mare, amplasat în amonte de filtrul principal al instalaţiei de tratare a apei.