Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antistrophe, lat. antistropha)
1. răspuns al corului în tragedia antică grecească.
2. a doua stanţă într-o poezie lirică grecească, între strofă şi epodă.
3. repetare a cuvintelor în ordine inversă în vers, în frază etc.; epiforă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. conductivité)
1. (fizică) mărime fizică a unui material reprezentând conductanța electrică, care nu are legătură cu dimensiunea sau forma, simbolizată de obicei prin litera grecească σ (sigma) și care se măsoară în siemenși pe metru (S/m); mărime inversă a rezistivității corpurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (ngr. drahmi, fr. drachme)
1. (ant.) monedă grecească de argint.
2. unitatea monetară a Greciei.
3. veche unitate de măsură pentru greutăţi, de 4,38 g.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épibate, gr. epibates)
1. soldat din marina grecească.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. epitagma)
1. (ant.) corp de infanterişti în falanga grecească.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grécité)
1. caracterul a ceea ce este grecesc.
2. lumea grecească.