Dictionar

Rezultate principale (Grecesc,):

Grecesc

Parte de vorbire: adj.
Origine: ( grec + -esc)

1. care aparține Greciei sau grecilor, privitor la Grecia sau la greci; grec.

2. după moda sau în felul grecilor, ca la greci.


Rezultate secundare (Grecesc,):

Aditon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. adyton)

1. (ant.) încăpere secretă a unui templu grecesc.


Alfa 1

Parte de vorbire: s.m. inv.
Origine: (fr., gr. alpha)

1. prima literă a alfabetului grecesc (α, Α), corespunzând sunetului a.

2. ~ şi omega = începutul şi sfârşitul.

3. (fiz.) particulă ~ = particulă din doi protoni şi doi neutroni; radiaţie ~ = radiaţie din particule alfa.


Amforă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amphore, lat. amphora)

1. vas antic grecesc, de obicei de pământ ars, de formă ovoidă, cu două mânere și gât alungit, folosit pentru depozitarea și transportul lichidelor sau cerealelor.


Aribal

Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. arryballos)

1. (ant.) vas grecesc sferic, cu gât foarte strâmt şi cu buză lată.


Beta

Parte de vorbire: s.m. inv.
Origine: (fr. bêta)

1. inv. a doua literă a alfabetului grecesc (β, Β), corespunzând sunetului b.

2. radiaţie ~ = radiaţia emisă de nucleul izotopilor radioactivi, din electroni.


Corifeu, -ee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coryphée, gr. koryphaios, şef)

1. s. m. conducător al corului în teatrul antic grecesc.

2. cântăreţ solist într-un cor.

3. balerin care conduce un ansamblu de balet.

4. s. m. f. om de seamă cu rol conducător într-un domeniu al ştiinţei sau al artei.