Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acropole, gr. akropolis)
1. cetăţuie înăuntrul oraşelor antice greceşti, pe o înălţime şi adăpostind palate, temple.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. agora)
1. piaţă publică a oraşelor greceşti antice în care se concentrau viaţa civică şi negoţul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. boulé)
1. (ant.) sfatul celor patru sute al unei cetăţi greceşti, care discuta probleme privitoare la buna funcţionare a statului şi pregătea şedinţele adunării poporului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. calendae)
1. numele primei zi a lunii în calendarul roman; zi întâi.
2. (fig.) la ~le greceşti = niciodată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catastrophe, lat. catastropha, gr. katastrophe)
1. momentul rezolvării conflictului unei tragedii clasice greceşti; deznodământ.
2. eveniment tragic, nenorocire mare, dezastru, calamitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. chiliarchie)
1. (antic.) diviziunea falangei grecești, compusă din 1024 de oameni și comandată de un chiliarh; demnitatea de chiliarh.