Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. aulos)
1. instrument de suflat cu ancie dublă, la grecii antici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. échine)
1. urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele procesuale.
2. mulură convexă în sfert de cerc, situată imediat sub abaca unui capitel doric.
3. ornament al capitelului coloanei ionice; ovă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grecque, it. greca)
1. motiv ornamental inspirat de la grecii antici, ca bordură în ţesuturi de mobilă, la feţe de masă etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. olympiada, fr. olympiade, germ. Olympiade)
1. (la grecii antici) perioadă de patru ani între două jocuri olimpice.
2. competiţie sportivă internaţională care se organizează din patru în patru ani; jocuri olimpice.
3. concurs pe materii, organizat anual pentru elevii din învăţământul liceal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. petasus, gr. petasos)
1. (ant.) pălărie rotundă cu boruri largi, pe care o purtau grecii; (spec.) coif cu două aripioare, cu care este reprezentat adesea zeul Mercur.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. syrma)
1. (ant.) mantie mare în tragedia greacă la actorii care interpretau roluri de zei.
2. haină lungă cu trenă la grecii antici.