grosier-Dicti0nar.ro electronic

grosier, -ă

Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. grossier)

1. lipsit de educație, de cultură, de maniere; grosolan; ordinar.
2. (fig.) trivial.
3. (despre nutrețuri fibroase; și s. n. pl) cu conținut mare de celuloză (paie, pleavă de cereale etc.).

abbevilian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. abbevillien)

1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.

dilacerator

Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. dilacérateur)

1. aparat pentru fărâmițarea reziduurilor grosiere din apele uzuale.

ordurier, -ă

Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. ordurier)

1. care conține, care exprimă obscenități; murdar, obscen.
2. care iubește să spună sau să scrie lucruri grosiere.

oromorf, -ă

Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. oromorphe)

1. (despre soluri) din roci cu textură grosieră.

pantalonadă

Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. pantalonnade, cf. Pantalone – personaj tipic din comedia italiană)

Pantalone este un personaj tipic pentru comedia dell'arte (desenat de Maurice Sand, 1860)

1. comedie sau farsă burlescă, alcătuită din glume grosiere, de un gust îndoielnic; (prin ext.) bufonerie.

preconcasare

Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (după fr. préconcassage)

1. (industria minieră) concasarea preliminară a minereului și uneori a cărbunelui; concasare grosieră.