Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gustatif)
1. care se referă la simțul gustului; care provoacă senzația de gust.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. gustativité)
1. capacitatea de a deosebi ușor gusturi apropiate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agueusie)
1. pierdere patologică a simţului gustativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. allotriogeusia)
1. pervertire a simţului gustativ.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dysgéusie)
1. (med.) alterare a simțului gustativ; parageuzie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fongiforme)
1. în formă de ciupercă sau de ciupercuță; fungoid.
2. papile ~e = papile ca niște ciupercuţe, pe limbă, receptorii gustativi.
3. (var.) fongiform.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -gueusie, germ. -geusie, cf. gr. geusis „gust”)
1. „gust, gustativ”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hémiageusie)
1. pierdere a simţului gustativ pe jumătate din limbă.