Dictionar

becață

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. bécasse)

1. pasăre migratoare de baltă, cu ciocul și picioarele lungi, gustoasă; becațină.
 

condiment

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. condiment, lat. condimentum)

1. ingredient care se adaugă la o mâncare pentru a o face mai gustoasă; mirodenie.
 

lampretă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Lamprete, lat. lampreda)

1. pește de mare cu formă cilindrică și alungită, cu carnea gustoasă.
 

langustă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. langouste)

1. crustaceu marin, decapod, asemănător cu racul, cu carnea foarte gustoasă.
 

mango

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (engl. mango)

1. (bot.) arbore din regiunile tropicale, al cărui fruct, comestibil, ca un pepene, are miezul moale și galben, suculent, dulce, cu o aromă puternică; manghier.
2. (bot.) drupă (fruct) de manghier de mărimea unei pere, de culoare galbenă sau portocalie, cu sâmbure mare și pulpă foarte gustoasă.
 

murenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. murène, lat. muraena)

1. pește din Marea Mediterană, cu corpul alungit, foarte lacom, cu o carne foarte gustoasă.