Dictionar

heteronomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hétéronomie)

1. (fil.) principiu potrivit căruia voința subiectului nu are în sine rațiunea propriei acțiuni, ci o derivă din rațiuni externe.
2. situație, acțiune caracterizată prin faptul că este guvernată nu de legi proprii, ci de legi situate sau impuse din afară.
3. caracterul a ceea ce este heteronom.
 

palatinat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. palatinat)

1. demnitatea de palatin
2. teritoriu, provincie guvernată de un palatin1.
 

satrapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. satrapie, lat. satrapia, gr. satrapeia)

1. provincie, țară guvernată de un satrap.
2. (p. ext.) guvernare despotică.
 

exarhie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ngr. ἐξαρχία)

1. provincie din Imperiul Roman de Răsărit care era guvernată de un exarh; exarhat.
2. funcție de exarh; exarhat.
 

pretoriadă

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (pretor + -iadă)

1. provincie romană guvernată de un pretor (magistrat roman); provincie pretoriană.