voluntarist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. volontariste)
Etimologie: (fr. volontariste)
1. I. care aparține voluntarismului, privitor la voluntarism (doctrină filozofică care pune voința deasupra inteligenței și acțiunea deasupra gândirii).
2. care provine din voluntarism; care dă dovadă de voluntarism.
3. (rar) care are voință; care își impune propria voință; voluntar.
4. II. adept al voluntarismului.
5. persoană care crede că poate supune realitatea voinței sale.