OK
X
harnașament
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. harnachement)
1.
totalitatea
obiectelor
necesare
la
înhămarea
și
înșeuarea
unui
cal.
atelaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. attelage)
1.
animalele
de
tracțiune
înhămate
la
un
vehicul
și
harnașamentul
necesar.
2.
harnașament
pentru
caii
unui
atelaj
(1).
3.
echipament
de
legătură
dintre
două
vehicule.
4.
figură
de
stil,
prin
coordonarea
unui
termen
concret
cu
unul
abstract.
blanc 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Blank)
1.
piele
tăbăcită,
suplă
și
elastică,
(colorată)
pentru
curelărie,
harnașamente
și
articole
tehnice.
2.
fâșie
de
material
insensibil
care
protejează
capetele
bobinelor
de
film
sau
de
bandă
magnetică.
capișon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. capuchon)
1.
bonetă
de
lână,
din
stofă
groasă,
cu
unul
sau
două
colțuri.
2.
(constr.)
apărătoare
la
coșul
de
fum.
3.
harnașament
de
protecție
a
capului
și
gâtului
contra
insolației
la
caii
de
curse.
faleră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. falera, lat. phalera)
1.
(ant.)
element
de
podoabă
în
formă
de
medalie,
care
se
purta
aplicat
sau
ca
pandantiv
la
costum
ori
harnașament,
ca
ornament
de
fibulă.
2.
ornament
care
se
prinde
la
gât.
derăfturat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (de + raft + -at)
1.
(despre
cai)
lipsit
de
harnașament.
divan-tacâm
Parte de vorbire:
s.n. (înv.)
Etimologie: (tc. divan takeme)
1.
(Imperiul
Otoman)
harnașament
(domnesc)
de
mare
paradă.